Legenda monstrului teribil de ingrozitor

A fost odata ca niciodata o poveste. In aceasta poveste era un baiat care crestea intr-un an cat altii in zece, frumos si voinic. Cand a ajuns cam de varsta insuratorii, si-o dat ma-sa seama ca toti anii ajtiea crescuse un monstru la sanul ei. Ce se intamplase de fapt era ca pe baiatu asta il gasisera intr-un cos la usa casei lor, pe prag. Ea si barba-su neputand avea copii, il adoptasera. Iar acum, din baiatul cel frumos pe care il crescusera, nu mai ramasese nimic la maturizare. Solzi grosi si negrii ii iesisera prin pielea pana mai deunazi catifelata si alba ca faina. Colti fiorosi luasera locul dintilor albi ca laptele, desfigurand chipul gingas intro masca de groaza, cine il privea ramanea cu sekele pe viata, si cosmaruri noapte de noapte. Fetele din sat, care toate se indragostisesera de el si de vocea lui placuta si cantecele sale vesele, murira care de inima rea care de epilepsie, cand l-au vazut metamorfozanduse in plina sarbatoare, lumea adunata. Tot satul era acum cazut prada deznadejdii si disperarii.

El, se simtea acelasi, dar transformat. Skimbat, dar viu. Citise intr-o seara o carte de un filosof aiurit, si ceva se rupsese in adancul sau. Se dusese la culcare, si a doua zi i se intampla ce am descris deja. Satul in care crescuse ii parea deodata strain, locurile in care copilarise, oameni si sarbatori si obiceiuri care dadusera sens vietii sale pana atunci. Intrebari grozave ii acaparasera mintea: Ce e raul si ce e binele, care este relatia dintre necesitate si forma, de ce simt oamenii nevoia sa isi spuna povesti unii altora, si de ce se indragostesc acestia de personaje fictive. Incotro se indreapta viitorul si de ce adevarul ii ingrozeste intr-atata pe oameni.

Dar toate aceste intrebari nu durara mult, pentru ca satenii care mai ramasesera in sat, se adunara cu furci bate si faclii, si il alungara dintre ei, scarbiti de asa preocuupari monstruoase:

omul traieste intr-o supa
te indragostesti de o imagine fizica/virtuala, nu de omul adevarat
omul exista intr-o dimensiune in afara naturii
omul e programat in copilarie, si toate alegerile pe care le face ulterior, le face dupa un algoritm determinabil
dragostea este un bruiaj grav al algoritmilor

2011-07-21

Adevarul revelat in toata grozavia lui

 Exista un om, o monstruozitate, care cand era copil, manifesta nijte puteri infricosatoare: era capabil sa-ti spuna trecutul si sati calculeze viitorul, ce e bine si ce e rau, si tacsu so infricosat cand a vazut cat de mult mai bun ca el este fiiso, si a decis sa il arunce in temnita, dar nul lasa inima sa il omoare cu mana lui, fiindca maicasa si dar mai ales curtea regala lar fi muscat de picior pentru asta...
 Si asa au trecut anii si nenumarati asasini trimisi sa il executa in temnita au esuat cu totii, pt ca acest om exercita o putere fantastica si necunoscuta asupra lor, si mereu ii convingea sa nu il omoare, nu se stie cum, pt ca asasasinii dispareau si nu se stie cum si unde.
...

 Ajuns in temnita unde se afla acest om monstruos, Ero il intreba: -Este adevarat ce se spune despre tine, ca esti in posesia unor abilitati teribile, stapanul adevarului, cunoscatorul binelui si raului, extrapolator al premiselor initiale, si capabil sa rezolvi ecuatii cu 2, 3, si mai multe necunoscute, si altele si altele?

-Da, e adevarat, raspunse monstrul, toate cate leai spus, + amator de arta erotica si pornografica.

-Ai putea, sau ai vrea sa imi spui te rog secretele acestei temnite? O caut pe frumoasa adormita din padure care am aflat in cele din urma ca este tinuta prizoniera in beciurile acestei fortaretze, si dar sunt atatea incaperi in labirintu asta ca nu reusesc deloc sa o gasesc...

-Da, pot, si kiar daca nu as vrea, tot iti voi spune unde se afla, pt ca asa este voia entitatii supreme, creatorul acestei lumi, cel pe care voi il numiti Domnul Zeu.

-Cum adiq, ce vrei sa spui?

-Teai intrebat vreodata de ce toti marii luptatori eroici si valorosi, si tu insuti, aveti nasu mare si un dinte stramb? Iti pot spune ca am calculat si am contemplat si am ajuns la concluzia grava ca creatorul acestei lumi trebuie sa fie un tip cu nasu mare, craniul destul de asimetric, si incisivu secundar stang stramb si cu tenul acneic, inceput de kelie si cam slab. Acest individ, acest creator suprem, posesor unor puteri infricosatoare, exista intro alta lume, aflata in afara universului nostru, si inaccesibila noua, intro alta dimensiune pe care noi nu o percepem si nu o putem intelege. Tot el ia creeat si pe zmei, si tot el ne controleaza si destinele, spre propriul sau amuzament, el a creat toate problemele si necazurile care iti dau tie batai de cap sa iti gasesti femeia, si totul dintrun motiv pe care inca nu lam identificat.

2011-07-21

tetris

la inceput lumea lui era formata din familie si oamenii din sat, satul campul padurea si garla, si dincolo de toate acestea, personaje de neatins si neinteles precum regele si regina printii si printesele, curtea regala si baluri la palat, cavaleri si castele, si inca si mai departe si si mai cu neputinta de inteles si nespus de misterioase, fiinte si fiare si locuri fantastice de pe taramul celalalt, despre care se povestea, dar fara sa existe cineva sa fi fost pana acolo si inapoi. cel putin el nu cunostea pe nimeni.

totul avea insa sa se skimbe, era doar praf care avea sa fie purtat prin viatza de forte mai presus de vointa lui, si toate lucrurile pe care le va afla ii vor distruge invelishurile fiintei si-l vor reconstrui, si unde inainte vedea camp auriu sub cer albastriu, va ajunge sa priceapa ca de fapt era a fost doar o parere, si ca totul depinde de premise si limitari de sisteme, paradigme si explozii stelare.

va ajunge sa priceapa ca de fapt el nu e deloc acel ceva nemaipomenit si extraordinar, cu un scop suprem si destin grandios, si ca toate povejtile astea is doar o incercare de evadare din cruntul real, unde tot si toate se structureaza in forma de linii patrate descompuse din puncte colorate

2011-09-08

an tan tiki tan

-Departe, intro tzara ascunsa in tzinuturile de miazanoapte, exista un rege, care avea doua fete: una rea, dar buna, si una buna rau...
-E, si deci, pe care zici tu s-o aleg? il intreba Zme. -Gata, ajunge, nu mai citi, il intrerupse tot el pe cititorul de curte oficial.
-Umm... deci io zic s-o alegi pe oricare din ele, pt ca oricum ai sa regretzi...
-Pfoaaa!!! pufni zmeul, care tocmai facuse cunostinta cu magia numita nihilism. o tehnica de atac imposibil de evitat.

2011-09-30