Zmeul deja se burzuluise tot ridicat in jiltzul balaurului sau oki mijitzi in umbra armurii si norul care se nimerise sa astupe soarele exact cand inconjtientul ala il interoga cu un curaj nemaintalnit la un om...
-Care e problema mea ? tuna Zme de sus, dupa care isi dadu seama ca nu stia care e problema lui.
-Paaai, nu stiu care e problema mea... se domoli el, lasandu-se napoi in cur de unde se invartoshase. Mai intai m-am gandit ca o fi din cauza ca ma simtzeam slab si fara aparare, dar dupa ce-am ajuns puternic si nemaipomenit de esctraordinar am inteles ca de fapt nu asta ma impiedica, ci alceva. Stiu ca intr-o zi mergeam pe un drum si deodata am fost sigur ca stiu care e problema mea, dar dupa un timp nici aia nu era.
-N-aj putea sa-tzi spun care e problema mea... inkeie cu glas incet Zme, se freca la oki cu un deget de la mana dreapta, in stanga tzinea hatzurile, norul de pe cer se petrecuse, pasarile reincepusera cu ciripeala si o adiere de vant incepuse sa se joace prin iarba de pe campul de lupta.
-Bine shatunci tu pentru ce traiejti ? pentru ce te lupti ? se nedumeri Ero.
-Umm... mormai pierdut in ganduri zmeul.
-Shacum ce facem boss ? intrebara capitanii sai, si mai nedumeriti. Venisera cu gand sa distruga tot in cale, nu ca ar fi avut ceva cu cineva, dar se plictiseau teribil cand n-aveau nimic de facut.
-Paaai, atacati mno! om vedea noi ce-o mai fi.
...
Din cushca sa in carutza care il ducea la fortareatza zmeilor, Ero privea perplex in sus la cer, n-ar fi putut spune la ce se gandea. Nu erau ganduri din cuvinte, ci senzatii foarte imposibil de descris pentru ca erau indescifrabil de complexe, ca un vis fractalic dar conjtient. Bine, nu ca ar fi stiut Ero ce e aia.
2010-04-17
No comments:
Post a Comment