De 9125 de zile prizonier in inkisoarea din adancurile fortaretzei zmeilor. Stia exact cate pt ca in fiecare seara le numara in gand, si pe la 9100 si ceva adormea de obicei. Se uita la luna pana sa adoarma, chipul ei rotund si alb il privea de sus cum cadea printre visele in care o salva din strinsoarea zmeilor dupa o lupta de dimensiuni fantastice, in care el incruntat intr-o privire martiala isi infigea paloshul enorm drept prin scutul bestiilor de zmei care se prabusheau psihic terorizati de hotararea cu care el lupta sa o salveze pe femela pe care o tineau prizoniera in ghiarele lor. Aveau zeci de femele ca ea prizoniere, blonde roshcate brunete, shatene, cu oki albastri, verzi, cu buze roze rosu de sange sau violent-vinetzii, si tot felu de nuantze si culori de piele, si nu se mai agita nimeni sa le salveze, in afara de el. In visul sau, Ero ii nimicea pe zmei si garzile lor, ii spulbera in fragmente fara noima, din care nici o magie nu ii mai putea recompune.
...
Dormea adanc. Ea trebuia sa plece, stia ca nu o sa il mai vada niciodata. isi facu curaj, veni la patul lui, se aseza, si il saruta de ramas bun, cum dormea ghemuit sub patura.
...
Dormea adanc. O privea cum se apropie, se aseaza pe pat si se apleaca peste el sa il saruta, de ramas bun, probabil. Se uita fascinat la pistruii de pe fatza ei umbrita de parul shuvitze il acopereau cu mirosul ei, si o recunoscu, era ea, poate. Printzesa pe care o salva in visul lui. Ce trebuia sa faca acum ? Era un vis sau era reala ? Nu voia sa o piarda, ar fi vrut sa deschida okii sa ii zica nu te indeparta stai langa mine mi-e frig. Dar stia ca daca va deskide okii totul se va transforma intr-un vis si visul va inceta sa mai fie.
Deskise okii. Prin fanta din zid vedea zarea de dimineatza de iarna de pacla eterna din care se inaltza fortareatza zmeilor ca o skija de catran in care era prins el, ca o rotitza intr-un mecanism pe care nu il intelegea.
2009-12-12
No comments:
Post a Comment